Doar tu stii tata cum suspina
Casa parinteasca in sufletul meu gol
Si cum tresare fara mila
Palitul ei ecou.
Cum recele cuprinde orice frantura de lumina
Si o preface in fiori de dor.
Azi nu mai ratacesc pe langa vatra
Dar simt cum pasii inca mai alearga
Sa te intampine in poarta
Dar nu e nimeni, chiar de pamantul nu poate
Urmele sa-ti stearga.
Tot ce mai cer pamantului batran
E sa creasca un rai
Cu aceleasi geamuri batute de vant,
Cu aceleasi porti pe cari le deschideai,
S-aud noptile reci razand
Pe-al ingerilor plai.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Orice parere este binevenita.