E inca soare intre noi si-i rece-palid sub un nor,
Caci am lasat in ieri prea multe ploi fara sa stim ce vor,
Staruie inca primul urlet gol...
In vocea noastra zace dor,
Lipsa ce ne-mbraca inimile-n umbre,
Caci ele strajuiesc ecouri surde.
Primul sarut inca pluteste intre dorinte moarte,
Caci e strans si desprins de pacate,
Are parfumul clipelor agonizante...
Intr-un mister aproape inuman,
Hranit cu-al nostru dor bolnav,
Pictand pe ale noastre trupuri de nemiscat
Infinite drumuri si-un viu bun-ramas.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Orice parere este binevenita.