Mai frumoas` ca ea n-apare altă întregită zână,
Visând raiuri verzi sub soare astfel lumea o îmbună,
Cu ai ei ochi strălucitori ca de îngeri diafani
Strânge negura din suflet picurată-n ani.
Cu ticală-n laudă, iubeşte tot ce-i drept cercat în stele,
Dulce chip purtat măiastru în refrenuri aurii şi ale mărilor perle
Valuri argintii îţi ţes cu sfială diadema...
Delicat, în portul său ca de promoroacă vremea,
Tandră în haine d-azur şi răsfrânte raze-n păr,
Mori şi te naşti în fiecare dintre stări,
Depărtări de întuneric desluşit-ai cu ardoare
Depăşind fire albastre de iubire şi mirare.
Murind şi înviar-ar lumea ai preschimba fructul oprit,
Căci tot pământul sec de-a pururea l-ai înflorit.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Orice parere este binevenita.